Comentariul tau trebuie “citit printre rinduri”
vino mai des pe site cred ca poti fi folositor ,multora.
Beni

daca nu ati inteles ce am vrut sa spun la postul nr.97, mai incerc o ultima varianta, asta ca sa nu ramaneti cu ideea gresita ca Dumnezeu nu stie ce vorbeste.
Dumneavoastra spuneti asa :
“Nu ati argumentat cu nimic faptul ca ziua de odihna era inca din gradina Edenului , cand inca nu exista pacat,”

Va reamintesc domnule Remus ca pana la prima zi de odihna a acestei planete, nu OMUL A MUNCIT ci DUMNEZEU !
Dumnezeu a muncit 6 zile si a saptea zi s-a odihnit impreuna cu omul pe care L-a creat, ca sa-i transmita mesajul ca ODIHNA va fi starea lui naturala in Imparatia Lui.
“În ziua a şaptea Dumnezeu Şi-a sfârşit lucrarea, pe care o făcuse; şi în ziua a şaptea S-a odihnit de toată lucrarea Lui pe care o făcuse. Dumnezeu a binecuvântat ziua a şaptea şi a sfinţit-o, pentru că în ziua aceasta S-a odihnit de toată lucrarea Lui, pe care o zidise şi o făcuse.”
Deci Dumnezeu s-a odihnit domnule Remus, nu omul creat ! Omul creat s-a odihnit impreuna cu Dumnezeu, dupa munca lui Dumnezeu, nu a omului, repet.
Si acum sa vedem mai departe textele.
Inainte de pacat.
“Dumnezeu i-a binecuvântat, şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul, şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.”
Daca dumneavoastra domnule Remus intelegeti ca a face dragoste cu Eva, sotia sa, pentru a umple pamantul de oameni, pentru Adam era o munca…este numai problema dumneavoastra.
Daca pentru dumneavoastra afirmatia lui Dumnezeu ca Adam trebuie sa-si ia in primire planeta (asta inseama de fapt “supuneti-l si stapaniti-l”) este considerata o munca, este numai problema dumneavoastra.
Dupa pacat.
“blestemat este acum pământul din pricina ta. Cu multă trudă să-ţi scoţi hrana din el în toate zilele vieţii tale; spini şi pălămidă să-ţi dea, şi să mănânci iarba de pe câmp. În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti, şi în ţărână te vei întoarce.”
“Femeii i-a zis: „Voi mări foarte mult suferinţa şi însărcinarea ta; cu durere vei naşte copii, şi dorinţele tale se vor ţine după bărbatul tău, iar el va stăpâni peste tine.”
Dupa cum se vede domnule Remus, tabloul este mult mai sumbru decat inainte de cadere, acum chiar putem sa vorbim de MUNCA cu adevarat.
Inchei prin a va spune ca bunul Dumnezeu doreste sa ne aduca la starea dinainte, adica la odihna.
“Veniti la Mine toti cei truditi si impovarati si veti gasi odihna pentru sufletele voastre.”
“Vorbeste copiilor lui Israel, si spune-le: “Cand veti intra in tara pe care v-o dau, pamantul sa se odihneasca, sa tina un Sabat in cinstea Domnului. ”
“Dar anul al saptelea sa fie un Sabat, o vreme de odihna pentru pamant, un Sabat tinut in cinstea Domnului: in anul acela sa nu-ti semeni ogorul, si sa nu-ti tai via. ”
“Ramane dar o odihna ca cea de Sabat pentru poporul lui Dumnezeu.”
Dupa cum se poate vedea, ODIHNA este tinta lui Dumnezeu pentru poporul Sau.
Dar daca ai mentalitate de rob, nu vei putea vedea toate acestea. Robii au murit in pustie, numai oamenii liberi au ajuns in Canaan.
Asa ca ramane la latitudinea dumneavoastra daca vreti sa ramaneti un Remusica in ceea ce priveste Scriptura, adica cu comportamentul de copil neajuns la pubertate, asa cum spuneti dumneavoastra, v-am citat doar, si acum si in postul anterior 102 .

Cu respect,

PS: Nu ati argumentat cu nimic faptul ca ziua de odihna era inca din gradina Edenului , cand inca nu exista pacat, si oamenii (dupa parerea d-voatra nu faceau decat sa leneveasca toata ziua), cu toate acestea, …aveau o zi de odihana…dupa alte sase zile de odihna! ..dar …filosofia, mereu strica … poezia, stimate domn.

mai intati de toate vreau sa-mi cer IERTARE (nu scuze) public daca cumva a fost pentru dumneavoastra o jignire (si se pare ca a fost) apelativul Remusica.
Eu va asigur ca l-am folosit doar ca o davada ca va pretuiesc si ca ne putem conversa va fratii nu ca domnii. Cand spun ca fratii, ma refer la faptul ca fratii intre ei isi permit si unele familiarisme, chiar daca nu tot timpul.
Am inteles ca dumneavoastra nu ma considerati fratele dumneavoastra, este ok.
Daca eu nu am cei 7 ani de acasa, va asigur ca dumneavoastra aveti mult mai putini decat mine, in ceea ce priveste tocmai lucrurile pe care mi le reprosati mie, atunci cand faceti afirmatii de genul “AI o atitudine….”.
Cum va pemiteti sa vorbiti cu mine la persoana a 2-a, atata timp cat nici dumneavoastra nu-mi permiteti mie acest lucru ? Ca o reciprocitate cumva ca eu m-am “denumit Danut” cum spuneti dumneavoastra ?
Nu domnule Remus, eu nu m-am denumit Danut, ci Danut Tanase, acesta este numele meu real si corect, daca vreti sa pastram aceleasi reguli ale jocului.
Iar dupa toata aceasta demonstratie ieftina a dumneavoastra cu cei 7 ani de-acasa ai mei, pe care cu siguranta dumneavoasra nici nu-i aveti, si am sa va dovedesc de ce, veniti cu judecata/ jignirea publica pot sa spun, cum ca “Ai o atitudine de om nepocait”. Cum ca permiteti dumneavoastra sa trageti o astfel de concluzie in dreptul meu ? Pe ce baze ? Dovediti-o ? In ce consta atitudinea mea de “om nepocait” ? Dupa ce criterii am fost judecat ?
Si acum iata de fapt adevaratul mesaj al dumneavoastra catre mine : neavand nici un argument solid ca sa contracarati ceea ce am spus eu, ati venit cu genul de abordare atat de cunoscut mie, cum ca eu nu am dreptate pentru ca am plete sau ca am barba sau ca am ochii albastrii sau ca nu am cei 7 ani de acasa. Cunosc genul acesta de argument, folosit de obicei de cei care nu prea stiu ce vorbesc si vor si ei sa spuna ceva.
Stimate Domnule Remus, daca dumneavoastra doriti sa ramaneti un Remusica in ceea ce priveste Scriptura, este numai treaba dumneavoastra, dar va rog pe viitor sa veniti cu argumente ca sa va sustineti afirmatiile.
Am mai spus proprietarilor acestui site ca eu nu am sa fac NICIODATA caz ca sunt jignit pe acest site, este un risc asumat, dar replici la cei care nu stiu sa poarte un dialog, voi avea totdeauna.

Deci : ” De ce ma palmuiesti perete varuit ?”

Cu respect,